Michelle Lyons a asistat la 300 de execuții în SUA, în calitate de jurnalist și specialist în comunicare al administrației penitenciarelor din Texas.
Michelle a fost martoră la ultimele clipe ale celor mai temuți criminali bărbați sau femei din SUA, executați cu injecția letală, scrie mirror.co.uk.
Femeia își amintește ultimele clipe ale unui criminal care și-a ucis copiii. La final, condamnatul la moarte a ales să-și jignească teribil fosta soție.
Timp de zece ani, Michelle Lyons a asistat la moartea celor condamnați la moarte, fiind reporter și apoi angajat al statului Texas.
Texas este cel mai prolific stat american, când vine vorba de execuții – 572 de deținuți au fost executați din 1982 și până astăzi – și jumătate sub ochii lui Michelle. Totul se petrece în camera morții din Huntsville.
La 45 de ani, Michelle nu se mai lasă impresionată de nimic. Totuși, femeia este marcată de ultimele clipe ale unui bărbat, care a ales să-și umilească fosta soție, după ce a fost găsit vinovat de uciderea celor trei fiice ale sale.
Cameron Todd Willingham a făcut un scandal atât de mare, încât gardianul-șef a fost nevoit să înceapă execuția, pentru a-l face să înceteze.
Michelle, care a scris cartea Death Row: The Final Minutes, a declarat: „Ultimele sale cuvinte au fost cele mai rele din câte am auzit vreodată. A fost vulgar, plin de ură.
Soția lui privea totul din camera martorilor. Willingham, în vârstă de 36 de ani, i-a arătat degetul mijlociu fostei soții, Stacy Kuykendall, în februarie 2004, când a fost legat de targa morții, în camera de execuție din Huntsville.
„Vreau doar să spun că sunt nevinovat. Nu am comis acele crime. Am fost persecutat timp de 12 ani pentru ceva ce nu am făcut. M-am născut din țărână și redevin țărână – pământul va deveni mormântul meu. Trebuie să plec. Te iubesc, Gabby”.
Condamnatul s-a adresat însă și fostei sale soții: „Sper să putrezești în iad, c…ă. Asta este tot”.
Fosta parteneră a lui Willingham nu a părut surprinsă de atitudinea acestuia.
Cele trei fiice – Karmon și Kameron, gemene de un an și Amber, de doi ani – au murit într-un incendiu în casa familie din Corsicana, cu două zile înainte de Crăciunul anului 1991.
Willingham, care avea atunci 23 de ani, a susținut că a fost trezit de urletele lui Amber și a încercat să ajungă la fetițe, dar nu a reușit din cauza flăcărilor, fiind nevoit să fugă din casa mistuită.
Soția lui era plecată după cadouri, la momentul producerii tragediei.
Având în vedere că bărbatul era complet nevătămat, poliția nu a crezut varianta lui. Willingham a fost acuzat de crimă și incendiere, iar procurorii s-au bazat pe mărturiile specialiștilor pirotehnici și a informatorului din închisoare Johnny Webb.
Webb a spus că Willingham ar fi recunoscut crimele și ar fi dat foc locuinței, pentru a ascunde dovezile de abuz asupra fetițelor.
Willingham a fost judecat la 8 luni de la incendiu, în august 1992 și a fost condamnat la moarte, aceasta devenind una din cele mai controversate cazuri de pedeapsă capitală din SUA.
Guvernatorul Rick Perry a aprobat execuția, chiar dacă Webb și-a retras mărturia și renumitul expert dr. Gerald Hurs a descoperit că nu au existat semnele unei incendieri intenționate.
Înainte de execuție, Willingham le-a zis părinților săi că a mințit cu privire la un singur lucru, recunoscând că nu a intrat în camera copiilor. Povestea sa a stat la baza unui articol New Yorker din 2009 și apoi a inspirat filmul Trial by Fire din 2018.
Potrivit părinților lui Willingham, acesta le-a spus: „N-am vrut ca oamenii să mă creadă un laș”.
Corpul condamnatului la moarte a fost incinerat și părinții acestuia au împrăștiat cenușa, în secret, deasupra mormintelor copiilor săi.
Michelle a rămas marcată și de povestea lui Brian Keith Robertson, care a fost executat după ce și-a înjunghiat mortal vecinii – James, 79 de ani și Lillian Boots – 74 de ani, în timpul unui jaf săvârșit în Dallas, în august 1986.
Robertson, în vârstă de 36 de ani, a fost unul dintre cei doi deținuți executați în aceeași noapte, în august 2000.
În timp ce era legat în camera de execuție, acesta a spus: „Pentru toți rasiștii albi din America, care îi urâți pe negri și pentru toți negrii care se urăsc pe ei înșiși, cuvintele celebre ale legendarului Nat Turner au fost: Să mă pupați toți în dosul meu negru. Să trecem la treabă!”
S-a uitat apoi la familia victimelor sale și a spus: „Aveți grijă cum conduceți până acasă. Sper să nu aveți un accident și să vă sinucideți”.
Michelle a povestit scena: „Primul condamnat la moarte a fost extrem de furios și le-a urat rudelor victimelor să moară într-un accident rutier. Prin comparație, al doilea condamnat a fost foarte spășit și a plâns înainte de execuție. Au fost executați la un interval de 30 de minute”.
Condamnatul respectiv, David Oliver Cruz, în vârstă de 33 de ani, a fost executat după ce a violat-o și ucis-o pe Kelly Donovan, un specialist în date al Forțelor Aeriene, în timp ce femeia făcea jogging în jurul bazei sale militare din San Antonio.
Michelle avea doar 22 de ani când a asistat la prima execuție, în 1998, în timp ce lucra ca reporter.
În anul 2000, în SUA au fost executate 40 de persoane, un număr record. În noiembrie 2001, Michelle a devenit purtătorul de cuvânt al departamentului de drept comun al statului Texas.
Dintre toate execuțiile la care a fost martoră, una a lăsat-o în lacrimi pe Michelle, în urmă cu 20 de ani.
Ricky McGinn, în vârstă de 43 de ani, și-a violat și ucis fiica vitregă, Stephanie Flanary (12 ani), în mai 1993.
McGinn a fost executat în noiembrie 2000, după ce guvernatorul Bush i-a acordat o amânare, pentru un test ADN, care a dovedit, încă o dată, că el era autorul oribilei crime.
Michelle, care lucra pentru un ziar local, a asistat la execuție alături de Frances, mama lui McGinn, preot penticostal, mamă a nouă copii.
Frances a fost adusă în scaun rulant, pentru a asista la execuția fiului ei. S-a chinuit să se ridice și și-a pus mâna pe geamul care desparte camera de execuție de cea a martorilor, pentru a-și lua rămas bun de la fiul ei, care și-a dat ultima suflare.
„Mi-a rămas în minte. Un caz oribil. I-au adus mama, îmbrăcată într-o rochie înflorată. O bătrână. Au pus-o lângă geam, pentru a se vedea cu fiul ei. S-a ridicat și a pus mâna pe geam, un moment care mi-a dat fiori”.
Michelle, care a renunțat la locul de muncă neobișnuit în 2012, a încercat să separe cât mai mult viața profesională de cea personală și totul s-a schimbat în 2005, când s-a născut fiica ei.